Cum îți transferi conversațiile din WhatsApp în Telegram și renunți la aplicația deținută de Facebook

Cum îți transferi conversațiile din WhatsApp în Telegram și renunți la aplicația deținută de Facebook

Lupta dintre WhatsApp și Telegram a devenit din ce în ce mai acerbă în ultima lună, iar această realitate devină evidentă și din funcțiile noi introdus în ambele aplicații.

Nu mai puțin de 100 de milioane de utilizatori noi au migrat de la WhatsApp la Telegram în luna ianuarie acestui an. Oamenii s-au săturat la maxim de încălcarea intimității lor de către Mark Zuckerberg prin intermediul tuturor serviciilor sale. Nu contează că vorbim de WhatsApp, Facebook sau Instagram. Problemele sunt multe.

Din acest motiv, dacă ai decis să renunți la WhatsApp pentru totdeauna. cei de la Telegram îți fac viața mai ușoară prin facilitarea migrării conversațiilor din aplicația deținută de Facebook în cea mai populară aplicație de chat a momentului. Mecanismul este cât se poate de simplu și implică doar câțiva pași.

WhatsApp to telegram

Pentru a-ți transfera toate mesajele și atașamentele dintr-o conversație de WhatsApp pe Telegram, în primul rând, intri în WhatsApp pe discuția pe care ți-o dorești migrată. Este important de reținut că mecanismul funcționează la fel de bine atât în cazul discuțiilor cu o singură persoană, cât și a grupurilor.

Ca utilizator de Android, s-ar putea să fie nevoie să apeși pe cele trei puncte din dreapta sus, să optezi pentru More, urmat de un tap pe Export Chat.

Alege Telegram din opțiunile de partajare, așteaptă câteva secunde și, în noua fereastră, fă un tap pe numele contactului căruia vrei să atașezi conversația exportată din WhatsApp.

Din nou, s-ar putea să dureze câteva secunde, în funcție de pozele și clipurile pe care vi le-ați trimis în trecut.

Imediat după, fiecare rând de text și fiecare conținut media va fi disponibil în conversația din Telegram.

După ani de relație fericită, o activistă a descoperit că partenerul ei era polițist sub acoperire care o spiona

Image result for Mark Kennedy
Mark Kennedy era ofițer de poliție sub acoperire și misiunea lui era să spioneze activiștii de mediu Foto: captură

„Spionul care m-a iubit” nu este doar titlul unui film din seria James Bond, cu Roger Moore. Este și titlul unui capitol din viețile unor femei din Marea Britanie, precum Kate.

A crezut că l-a întâlnit pe bărbatul visurilor sale. Dar, după ani de relație fericită, s-a dovedit că bărbatul cu care trăia avea misiunea să adune informații despre ea și colegii săi activiști. Și nici nu este singura femeie de care a profitat acest spion.

Lisa obișnuia să meargă adesea în drumeții cu prietenul ei. Ori de câte ori puteau, se bucurau împreună de natură. Era unul dintre hobby-urile lor. Nu dezvăluim identitatea reală a Lisei, pentru că ar putea influența ancheta în cazul său.

„Era partenerul meu de viață. Credeam cu adevărat că între noi există ceva, că avem un viitor împreună”, povestește femeia.

Lisa și Mark au fost împreună șase ani. Și-au petrecut împreună vacanțele, Crăciunul și… nopțile.

„Oameni ca el devin parte a familiei. După ce am aflat cine e cu adevărat, a fost atât de neplăcut să-mi aduc aminte că a fost alături de mine în momente intime. De exemplu, atunci când mi-a murit tatăl. El a fost prima persoană pe care am sunat-o după ce mi-am văzut tatăl murind la spital. Așa că e ceva foarte personal”, mărturisește Lisa.

Lisa descoperă adevărata identitate a iubitului

Acum 15 ani, Lisa era o activistă de mediu înfocată. A participat la demonstrații împotriva schimbărilor climatice și a organizat manifestații contra centralelor electrice. Mark era mereu în toiul acțiunii.

Câțiva ani mai târziu, pe când erau împreună în vacanță, a dat peste actul de identitate al lui Mark – a văzut că acolo avea alt nume. În realitate, era ofițer de poliție sub acoperire, care raporta ceea ce făceau ea și anturajul său.

„Am simțit că-mi fuge pământul de sub picioare, simțeam că-mi pierd echilibrul. Și m-a cuprins teama, pentru că nu am știu ce să mai cred, nu am știut ce e real și ce nu”, povestește Lisa.

Polițistul se justifică: „Adunam informații despre mișcările de stânga”

De câteva ori pe zi, Mark îi informa pe cei din poliție despre ceea ce se întâmplă în rândul activiștilor de mediu. După ce a fost deconspirat, a fost de acord să fie filmat și să explice ce presupunea meseria lui.

„O poți numi spionare. Adunam informații despre mișcările de stânga, antifasciste, despre activiștii de mediu. Nu te infiltrezi printre traficanți de droguri, arme sau de carne vie. Te infiltrezi printre oameni cu conștiință socială”, spune Mark Kennedy, fost polițist sub acoperire.

Ori de câte ori activiștii de mediu puneau la cale proteste, de pildă cum a fost cel de la o centrală pe cărbune din Rochester, Mark oferea poliției informații în avans. Așa că poliția știa cum să se pregătească pentru demonstrații cu numărul necesar de ofițeri.

Dar fabricarea unei relații nu depășește, oare, limitele unei operațiuni sub acoperire?

„Ei bine, ne-am îndrăgostit. Astfel de lucruri pur și simplu se întâmplă”, se justifică Mark Kennedy.

Cel puțin 30 de femei au fost spionate. Cazul este judecat la CEDO

Poliția și-a cerut scuze oficial și a recunoscut că agenții au mers prea departe. Pentru că după ce Mark a fost deconspirat, mai mulți colegi de-ai săi au fost demascați.

Cel puțin 30 de femei au fost implicate, fără să știe, în relații cu polițiști sub acoperire.

Kate a fost una dintre ele. Și ea a avut o relație cu Mark, dar înainte ca el s-o cunoască pe Lisa.

Kate a instalat un cort în grădina casei, ca să putem discuta în perioada pandemiei. Dă în judecată Poliția. Cazul a ajuns acum la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Era îngrozitor ceea ce făceau. Acele departamente funcționau pe criterii sexiste, iar femeile făceau parte din tactica operațională”, spune Kaye Wilson, activistă de mediu.

Kate acuză Poliția că a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Spune că i-a fost încălcat dreptul la viață privată, pentru că atunci când era împreună cu Mark, el a scormonit toate ungherele vieții ei. Simte că Poliția a umilit-o.

„Dincolo de orice, rolul CEDO este să identifice cazurile în care statele nu respectă drepturile omului. Și dacă stabilim că este vorba de un abuz, atunci se face tot posibilul ca așa ceva să nu se mai întâmple”, spune Kate Wilson.

Cum reacționează Guvernul

Însă Kate nu poate fi sigură de asta. Deși guvernul britanic a condamnat oficial practicile poliției, nu a acționat în consecință.

În Londra, o anchetă care vizează acțiunile sub acoperire ale poliției este în desfășurare de câteva luni, dar a avut surprinzător de puține rezultate.

Guvernul tocmai a depus un proiect de lege în parlament care mai degrabă extinde decât limitează acțiunile agenților sub acoperire. Le-ar permite chiar să încalce legea, spre surprinderea parlamentarilor din Partidul Conservator.

„Proiectul de lege se referă la implicarea agenților sub acoperire în combaterea infracțiunilor. Este o tactică unică, importantă. Croindu-și drum până la vârful grupărilor infracționale, ei pot obține informații pe care alte agenții nu le-ar putea descoperi niciodată”, explică James Brokenshire, parlamentar al Partidului Conservator.

„Cum sunt aplicate prevederile din Declarația Drepturilor Omului, astfel încât drepturile cetățenilor noștri să fie respectate?” – se întreabă David Davis, un alt parlamentar al Partidului Conservator.

„Conform acestui proiect de lege, agențiile sunt obligate să acționeze în conformitate cu Convenția Drepturilor Omului”, susține James Brokenshire, reprezentant al Ministerului de Interne.

Deci legea britanică nu ar oferi nicio protecție împotriva execeselor comise de spioni, ci doar Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pe viitor, poliția nu se va mai teme de controale prea stricte.

„Oricine lucrează sub acoperire pentru aceste organizații va putea comite infracțiuni fără să fie tras la răspundere. Prin urmare, sunt convinsă că astfel de practici vor continua”, obiectează Kate Wilson.

Amărăciunea trădării

Relația Lisei cu Mark s-a încheiat acum zece ani. Dar îi este greu să închidă acest capitol, pentru că se teme că acest fel de spionaj nu se va termina niciodată.

„După zece ani îmi dau seama că am noi motive de furie. Apar tot felul de lucruri noi și alte motive ca să fiu furioasă iarăși”, spune Lisa. 

Timp de peste șapte ani, Mark și-a spionat partenera de viață. Cu toate acestea, informațiile pe care le-a obținut nu au dus nici măcar la o singură condamnare.

Fenomenul „trash streaming”. Un bărbat din Rusia a murit în timpul unui livestream după ce a băut 1,5 litri de votcă pentru bani

vodka
Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Getty Images Din articol „Trash streaming”-ul, devenit extrem de popular în Rusia

Un bărbat în vârstă de 60 de ani din Rusia a murit în timpul unei transmisiuni live, după ce a consumat 1,5 litri de votcă.

Transmisiunea ar fi făcut parte dintr-un trend tot mai răspândit în Rusia, numit „trash streaming”, în urma căruia, cel care se filmează câștigă bani de la spectatori pentru realizarea unor fapte violente sau periculoase, îndreptate în special împotriva altor persoane, potrivit presei rusești, citate de Insider.

Iuri Dușecikin a fost găsit mort joi în orașul Smolensk după ce spectatorii unui livestream pe YouTube ar fi donat bani ca bărbatul să bea cât mai mult.

Incidentul a fost transmis live de un youtuber, înregistrarea video continuând și după ce Dușecikin și-a pierdut cunoștința și s-a prăbușit la podea.

Youtuber-ul, care are peste 25.000 de urmăritori pe canalul său, postează adesea clipuri în care oferă bani persoanelor fără adăpost în schimbul unor activități precum băutul excesiv de votcă sau consumarea de sos iute.

Autoritățile rusești au anunțat că vor efectua o autopsie pentru a determina cu exactitate cauza decesului lui Dușecikin, cunoscut în timpul transmisiunilor live drept „Bunicul”.

„Trash streaming”-ul, devenit extrem de popular în Rusia

„Trash streaming”, curentul în urma căruia cel care se filmează câștigă bani de la spectatori pentru realizarea unor fapte violente sau periculoase, a devenit din ce în ce mai popular în Rusia.

În luna decembrie a anului trecut, o tânără a murit după ce iubitul ei a forțat-o să iasă afară din casă doar în lenjerie intimă, în pofida temperaturilor extrem de scăzute, scrie Insider.

„Iepurașul meu, ce ai?”, a întrebat bărbatul în rusă în timpul livestream-ului după ce a cărat-o pe prietena sa înapoi în casă, acesta declarând ulterior în fața celor care îl urmăreau: „Băieți…nu are puls…e palidă. Nu respiră”.

Înregistrările video cu incidentul au strâns sute de mii de vizualizări pe YouTube.

Guvernul rus cere măsuri legislative care să interzică „trash streaming”-ul

Senatorul rus Aleksei Pușkov a condamnat incidentul într-un tweet, afirmând că „un om fără adăpost din Smolensk a murit în timpul unei transmisiuni de trash streaming: a fost abuzat, a fost bătut, iar jegurile internetului au plătit bani acestui blogger pentru aceste spectacole”.

„Este nevoie să explicăm cuiva nevoia de a interzice prin lege trash stream-urile și eradicarea lor ca fenomen? Pentru noi este evident”, a adăugat acesta.

Într-un tweet ulterior, Pușkov a anunțat că pe 11 februarie va avea loc o ședință a membrilor Consiliului Federației Ruse, pentru elaborarea unei legi care să interzică fenomenul „trash streaming”.

Trend-ul le-a adus streamerilor mii de urmăritori

Deși majoritatea streamerilor care fac astfel de transmisiuni folosesc Twitch și alte platforme de transmisiuni în direct, înregistrările sunt de cele mai multe ori urcate și pe YouTube.

Youtuberii ruși care au devenit populari datorită „trash streaming” au strâns sute de mii de urmăritori pe YouTube, deși platforma a blocat unele canale afirmând că materialele încărcate îi încalcă politicile.

Supermarketul care oferă un serviciu unic. Clienții trebuie să meargă la cumpărături în fiecare vineri, între orele 18:00 și 20:00

Woman in full corona outfit shopping in supermarket
O tânără cu mască pe față își face cumpărăturile la supermarket. Foto: GettyImages

Odată cu restricţiile împotriva răspândirii COVID-19, supermarketurile au rămas în Germania unele dintre puţinele locuri unde se mai poate socializa.

Prin urmare, filiala lanţului comercial Edeka din oraşul bavarez Volkach îi invită pe cei singuri să vină la cumpărături la supermarketul său în fiecare vineri între orele 18:00 şi 20:00, pentru a încerca astfel să-şi găsească perechea în vreme de pandemie.

„Supermarketul oferă de doi ani acest serviciu de shopping pentru cei singuri, dar coronavirusul şi restricţiile pe care acesta le-a adus au făcut în aşa fel încât tema inimioarelor să devină un element de atracţie”, explică managerul supermarketului, Christoph Kolb, potrivit Agerpres.

La intrarea în centrul comercial, clienţii care doresc să-şi găsească acolo perechea poartă un semn distinctiv în formă de inimă, cu un număr de identificare, şi se plimbă aşa printre rafturi în căutarea produselor pe care vor să le cumpere.

Când cineva se intersectează cu o altă persoană care poartă de asemenea acel semn şi îi place de ea, nu trebuie decât să noteze numărul său de identificare şi să completeze un formular cu sugestii prestabilite, cum ar fi „M-aş bucura să te cunosc mai bine în timp ce ne plimbăm pe malurile râului Main” sau „M-aş bucura să ne întâlnim la un suc de portocale la sectorul de fructe”.

Apoi, un angajat al supermarketului strigă numărul printr-un difuzor şi îi înmânează mesajul persoanei dorite, ori îi dă acesteia datele de contact împreună cu un mesaj lăsat de persoana interesată.

Această iniţiativă nu este singura particularitate a respectivului supermarket, unde sunt expuse şi mai multe reproduceri ale unor opere în stilul pop art. Printre ele se află şi piesa ‘Banana Split’ a artistului american Mel Ramos, care ilustrează o femeie dezbrăcată întinsă în poziţie rezemată într-un castron cu acest desert. Sfârcurile femeii au fost însă acoperite, în urma plângerilor unor clienţi.

Acest supermarket este un „spaţiu de relaxare creativă”, după cum îl descrie Steven Schellhorn, unul dintre responsabilii centrului comercial, ce numără 65 de angajaţi, majoritatea tineri.

CTP: Comunicatul privind pareza facială e o lovitură de baros mediatic pentru campania de vaccinare. E 100% răspunderea lui Voiculescu

Cristian Tudor Popescu.
Cristian Tudor Popescu. Foto:

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a criticat echipa de la Ministerul Sănătății pentru comunicatul privind paralizia facială temporară pe care ar fi suferit-o o femeie care a făcut a doua doză de vaccin anti-COVID, diagnostic care a fost infirmat a doua zi.

Gazetarul spune că acest comunicat este „o lovitură” care poate afecta încrederea oamenilor în vaccin și că responsabilitatea este a ministrului Vlad Voiculescu.

Cristian Tudor Popescu: S-a spus despre dl Voiculescu că nu este medic. Este medic, dom’le, sau cel puțin are o abilitate medicală, am văzut-o la dânsul – și anume se leagă la cap când nu-l doare. Tratamentul ăsta știe să-l aplice foarte bine.

Acum a avut o reacție post-vaccin un pacient, un om care s-a vaccinat. Și această reacție adversă a fost categorisită imediat, într-un comunicat aruncat pe piață cu grăbire de către Ministerul Sănătății, că e vorba despre o pareză facială. Cum sună asta? Imediat o preiau toți antivacciniștii, vaxurile astea, preiau imediat și spun: „vedeți, v-am spus noi cum e cu chestia asta!” Ca acum să se demonstreze – am văzut analizele, medici serioși au analizat cazul – că nu e niciun fel de pareză.

Ce-a făcut Ministerul Sănătății? Probabil că acest comunicat, pe care nu trebuia să-l emită, putea să spună: „avem un caz de reacție adversă, este investigat să vedem de ce natură este” – cine te pune să pui acolo pareză?

Cum să fie o greșeală minoră? E majoră, e teribilă, e o lovitură de baros mediatic și ca transmisie a ideilor de încredere în campania de vaccinare. Auzi că gata, îți cade fața, paralizezi. Că pareză nu se știe ce este, e greu. În transmisia în masă acum e: „paralizezi, dom’le, de la vaccinul ăsta”. Nu te mai faci „cipanzeu”, paralizezi acum. Deci iată ce rău a făcut. Lovituri date cu talent cu levierul în genunchi.

(A fost, n,r,) probabil purtătorul de cuvânt, domnul acela, vechiul purtător de cuvânt al lui Traian Băsescu (Bogdan Oprea, n.r), pe care și l-a luat dl Voiculescu. Și-a luat o persoană acolo care trebuia să spună în fiecare zi, mai ales în ultima parte a mandatului d-lui Băsescu, acea perioadă glorioasă în care, în fiecare zi, purtătorul de cuvânt trebuia să spună că porcul e păsărică și că whisky-ul e secărică, sau invers. Cam asta era treaba purtătorului de cuvânt și acum vine la dl Voiculescu. Și vedem acest comunicat.

Comunicatul e din partea ministerului, chiar răspunde ministrul pentru asta. Nu știu ce răspundere a d-lui Voiculescu va fi stabilită de anchetă în cazul celor arși la Balș, dar în cazul acesta răspunderea este sută la sută a domnului ministru Voiculescu pentru acest comunicat inept.

Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Sănătății a anunțat joi, printr-un comunicat de presă, că o tânără, medic din secția ORL a Spitalului Județean Vâlcea, a făcut o paralizie facială temporară, o reacție adversă rară, în urma vaccinării anti-COVID.

După o zi, tot MS a anunțat că diagnosticul inițial de paralizie facială dat în cazul tinerei din Vâlcea nu a fost confirmat de analizele ulterioare, mai complexe, și că în prezent pacienta se simte bine.

Cercetătorii israelieni anunță că au realizat medicamentul care învinge COVID în doar 5 zile

Medicamente coronavirus
Începe o cursă între țări pentru stocurile de medicamente anti-COVID Foto: Guliver/GettyImages

Două echipe de medici și cercetători din Israel au anunțat că au creat medicamentele care înving boala provocată de coronavirus în mai puțin de o săptămână, chiar și în cazul pacienților aflați în stare critică, relatează ynetnews.com.

Testele preliminare au arătat că 29 dintre cei 30 pacienți incluși în studiu, care se aflau în stare moderată sau gravă și cărora li s-a administrat o pastilă pe zi din medicamentul denumit EXO-CD24, s-au recuperat în cinci zile, au transmis cercetătorii de la Spitalul Ichilov din Tel Aviv.

Profesorul Nadir Arber a anunțat că rezultatele medicamentului testat au indicat un procent de vindecare a de 95%. Medicul a adăugat că medicamentul EXO-CD24 este ieftin și eficient, fiind nevoie să fie administrat câte o pastilă pe zi.

Astfel, cei 29 de pacienți au dat semne de vindecare după două zile de tratament și au fost externați din spital după alte 3-5 zile. Un pacient s-a vindecat puțin mai greu, fiind nevoie de alte câteva zile de tratament.

Cercetătorii nu au anunțat însă și în ce constă acest medicament, dar, după aceste rezultate încurajatoare, spitalul a cerut Comitetului Helsinki al Ministerului Sănătății să extindă studiul pe mai mulți pacienți.

Rezultate asemănătoare au fost prezentate și de către Centrul Medical Hadassah din Ierusalim. Spitalul le-a administrat un medicament numit Allocetra celor 21 de pacienți incluși în studiu, unii în stare gravă.

Medicii acestui spital au anunțat că 19 pacienți s-au recuperat în șase zile și au fost externați, în medie, după opt zile.

Medicamentul Allocetra a fost dezvoltat de către profesorul Dror Mevorach, directorul centrului de cercetare pentru reumatologie și medicină internă, în încercarea de a ajuta organismul să reziste unui sistem imunitar hiperactiv care cauzează secreția de citokine.

Câți beneficiari de ajutor social sunt în România și în ce județe sunt cei mai mulți

Medicamente coronavirus
Statisticile arată că în decembrie 2020 ajutorul social mediu în România a fost de 265 de lei Foto: Guliver/GettyImages

Numărul beneficiarilor de ajutor social a fost, în decembrie 2020, de 176.674, cei mai mulţi fiind înregistraţi în judeţele Dolj (11.120), Bacău (9.609) şi Buzău (9.467), conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), informează Agerpres.

Suma medie plătită în ultima lună din anul anterior de statul român beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost de 265,71 lei, iar suma totală plătită în acel interval s-a ridicat la 46,943 de milioane de lei.

La finalul lunii decembrie 2020 erau suspendaţi de la plată 12.078 de beneficiari, cei mai mulţi din Dolj – cu 1.013 de beneficiari, Botoşani (924) şi Teleorman (727).

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj – de 341,43 lei, Covasna (318,41 lei) şi Braşov (316,22 lei). 

Parlamentarii din Peru și-au pierdut imunitatea în fața anchetelor anticorupție

Newly Appointed Interim President Francisco Sagasti Takes Oath
Președintele interimar al Peru a promulgat o lege prin care membrii congresului rămân fără imunitate în fața anchetelor penale. Foto: Beto Baron/ Getty Images

Legislatorii din Peru nu se vor mai bucura de imunitate, după ce a fost promulgată o lege în acest sens, vineri, de preşedintele interimar Francisco Sagasti, relatează dpa.

Promulgarea legii vine după ce, joi, Congresul peruvian a adoptat o reformă constituţională, cu o majoritate largă, transmite Agerpres.

„Salut decizia de ieri a plenarei Congresului de a elimina imunitatea parlamentară”, a scris Sagasti pe Twitter. „Este o reformă constituţională foarte importantă”, a subliniat şeful statului.

Fostul preşedinte al Perului, Martin Vizcarra, a fost demis la sfârşitul anului trecut, în urma unui vot de neîncredere al legislativului, după ce a fost acuzat de luare de mită în valoare de 2,3 milioane de soli (628.000 dolari) de la o companie de construcţii, în timp ce era guvernatorul regiunii Moquegua între 2011 şi 2014. El a respins aceste acuzații.

Vizcarra a avut mai multe conflicte cu parlamentul de-a lungul mandatului, acuzându-i pe deputaţi că încearcă să-i submineze campania anticorupţie.

Circa jumătate dintre cei 130 de membri ai parlamentului unicameral al ţării sunt anchetaţi pentru diverse fapte.

„În timpul mandatului meu de membru al legislativului m-am dedicat în mod special eliminării imunităţii parlamentare, pentru că a devenit un mecanism de a-i proteja pe infractori şi de a le permite unor politicieni corupţi să-şi asigure impunitatea”, a amintit pe Twitter Sagasti, care este al patrulea preşedinte al statului sud-american în trei ani.

În aprilie a.c.în ţară sunt prevăzute alegeri prezidenţiale şi legislative.

Comoara îngropată adânc sub pământ care poate produce non-stop cea mai multă energie verde

The engineer, Erik Anders, inserting a new drillhead during a test drill in Freiberg, Germany, September 14 2017. With a new drilling method scientists hope to contribute to a breakthrough in geothermal energy. In this process the stone is blasted with a
Forarea de puțuri mai adânci de 3 km este o provocare ce ar putea produce destulă energie regenerabilă din fluide supercritice pentru întregi regiuni ale planetei. Foto: Profimedia Images

Există o comoară îngropată adânc sub colinele înverzite de la poalele Munților Apenini, unde grinzile de metal cu zăbrele ale turnului Venelle-2 marchează locația precum un X pe hartă.

Un puț geotermal cu o adâncime de peste 3 kilometri duce într-un loc unde temperaturile și presiunea sunt atât de mari încât roca începe să se îndoaie. Aici, condițiile sunt perfecte pentru fluide supercritice geotermale, sursă inepuizabilă de energie regenerabilă.

Fluidele supercritice geotermale sunt ape bogate în minerale ce au caracteristicele atât ale unui lichid cât și ale unui gaz.

Sonda Venelle-2 din Italia

Nu este vorba de metale prețioase precum aurul, dar dacă Venelle-2 ar putea ajunge la o rezervă de fluide supercritice și să le folosească pentru a învârti o turbină la suprafață, ar fi una dintre cele mai dense forme de energie regenerabilă din lume, potrivit Wired.

Însă accesarea sursei de energie nu este ușoară. Forarea la mare adâncime poate provoca un cutremur dacă o bucată mare de rocă alunecă din loc. Acest risc este amplificat la puțul Venelle-2, care a vizat trecerea de orizontul K, o limită puțin cunoscută între roca dură aflată aproape de suprafața pământului și piatra mai flexibilă de dedesubt. Nimeni nu știe ce se întâmplă dacă instalația de forare sparge stratul care acoperă fluidele supercritice.

Forajul cu Venelle-2 s-a oprit la o distanță mică de orizontul K atunci când temperaturile de la fundul puțului au suprasolicitat echipamentul. Senzorii de la fund indicau temperaturi care treceau de + 530 de grade Celsius și o presiune de 300 de ori mai mare decât la suprafață.

În ciuda acestui lucru, Venelle-2 este cea mai fierbinte gaură de sondă creată vreodată și demonstrează că este posibilă forarea la extrema condițiilor supercritice. Un studiu publicat în Jurnalul de Cercetare Geofizică arată că se poate face acest lucru fără a produce vreo activitate sesimică majoră.

Autorii spun că vor ca studiul lor să liniștească temerile că toate forajele geotermale provoacă cutremure. Publicul este obișnuit să afle despre puțuri geotermale doar atunci când ceva nu e în regulă. Însă Venelle-2 arată că “există atât de multe cazuri pozitive de puțuri săpate în scopuri geotermale”, spune Riccardo Minetto, un cercetător de la Universitatea Geneva și coautor al studiului.

Puțul Venelle-2 este una dintre multele găuri de sondă care străpung câmpul geotermal Larderello-Travale din centrul Italiei, același loc unde căldura Pământului a fost folosită pentru prima dată pentru a genera electricitate. Acel prim experiment din 1904 a produs destulă energie doar pentru cinci becuri, însă în prezent Larderello-Travale produce aproape 10% din electricitatea geotermală a lumii.

În 2015, un consorțiu de companii europene de energie și institute de cercetare au lansat proiectul Descramble pentru a vedea dacă mai multă energie poate fi extrasă din câmpul geotermal. Planul era de a accesa rezerva de fluide supercritice de la mare adâncime.

Dacă fluidele pline de energie ar putea fi extrase din puț, ar fi o altă premieră istorică pentru Larderello-Travale.

Echipa Descramble nu a fost prima care să sape pentru fluide supercritice. Experimentele din SUA, Japonia, Italia și Mexic au forat în condiții care ar putea produce fluide supercritice, ce au nevoie de temperaturi de peste 370 de grade Celsius și presiune de 220 de ori mai mare decât la suprafață.

Însă un singur proiect a găsit fluide supercritice. În 2017, cercetătorii care lucrau la Proiectul de Foraj de Mare Adâncime din Islanda, condus de guvernul islandez și un consorțiu de companii naționale de energie, a raportat că au ajuns la fluide supercritice la o adâncime de peste 4 kilometri. Trei ani mai târziu, încă lucrau să genereze energie folositoare din puț.

Echipa Descramble a început forarea Venelle-2 cam în aceeași perioadă în care Proiectul de Foraj de Mare Adâncime din Islanda descoperise fluidele supercritice. Echipa a folosit o tehnologie întărită de forare pentru penetrarea regiunilor mult mai fierbinți decât orice puț geotermal. Însă după șase luni de forare, au trebuit să se oprească la mai puțin de 100 de metri de ținta lor.

Temperaturile de pe fundul găurii de sondă erau mai mari cu aproape 90 de grade decât ceea ce se descoperise în puțul islandez, prea fierbinte pentru a putea continua în siguranță.

Risc de cutremure

În timpul procesului de forare, o echipă independentă de geologi europeni monitoriza o rețea de seismometre ultra sensibile plasate în jurul câmpului geotermal Larderello-Travale. Echipa a înregistrat niște activitate seismică, însă la niveluri normale pentru acea regiune. Însă, Minetto avertiza să nu se generalizeze.

Puțurile geotermale supercritice sunt o tehnologie emergentă, iar acesta spune că viitoarele încercări la forajele pentru fluide supercritice “ar putea provoca evenimente seismice mai mari”.

Deși Minetto a recunoscut că niciun cutremur nu a fost legat de un foraj pentru fluide supercritice, puțurile geotermale au provocat cutremure mari în trecut.

În 2019, Coreea de Sud a trecut prin al doilea cutremur ca mărime din istorie și a găsit că originea era un puț geotermal experimental.

Cu câțiva ani înainte, un cutremur care a zguduit Basel în Elveția a fost de asemenea legat de un puț geotermal.

Unii experți au învinuit forajele din falii pentru aceste incidente seismice, ceea ce mărește eficiența dar aduce și un risc mult mai mare de declanșare a unui cutremur.

În ceea ce privește riscul mai mare de formare a cutremurelor din cauza forării pentru fluide supercritice decât din cauza forării pentru puțuri geotermale obișnuite, Minetto spune că “există mult prea multe necunoscute despre fluidele supercritice pentru a da un răspuns adecvat”.

Chiar fără un risc crescut de cutremure, puțurile geotermale supercritice au și alte dezavantaje.

Rezervoarele cu fluide supercritice par să fie oarecum rare, ceea ce limitează cât de folositoare sunt în tranziția lumii către energie geotermală. Iar fluidele în sine fac ravagii în găurile de sondă deoarece distrug izolația și dopurile de ciment.

Sistemele geotermale îmbunătățite

“Fluidele sunt foarte corozive și trebuie să faci față unei dizolvări a materiei din rocă”, spune Susan Petty, președinte al Organizației de Cercetare a Energiei din Rocă Fierbinte și cofondatoare a companiei geotermale Alta Rock Energy. “E ceva de speriat”.

În schimb, Petty susține construcția așa-numitor “sisteme geotermale îmbunătățite” care nu depind de rezervoarele naturale de fluide geotermale.

Aceste tipuri de puțuri forează adânc în roca uscată fierbinte și injectează apă de la suprafață. Apa se încălzește până la niveluri aproape de temperaturile supercritice și este pompată înapoi la suprafață pentru a învârti generatoarele cu turbină. Este o tehnică împrumutată din industria de petrol și gaze ce promite să elibereze energia geotermală de dependența sa de rezervele naturale de apă fierbinte.

Dacă forezi destul de adânc, sistemele geotermale îmbunătățite pot fi folosite aproape oriunde.

Provocările în găsirea și accesarea buzunarelor adânci de apă fierbinte și aburi sunt limitate de disponibilitatea globală pentru electricitate geotermală. Însă dacă energia geotermală nu ar fi fost limitată la locuri alese de natură, Petty calculează că acestea ar putea oferi o sursă inepuizabilă de electricitate mereu prezentă, fără a folosi carbon, în aproape toată lumea.

Pe de altă parte, precum puțurile supercritice, sistemele geotermale îmbunătățite au fost asaltate de provocări tehnice și temeri de cutremure masive. Atât cutremurul din Basel cât și cel din Coreea de Sud au implicat puțurile geotermale îmbunătățite.

Întrebarea rămâne dacă acesta este un risc inerent tehnologiei sau legat de alegerea locațiilor de forare.

Sursă de energie mai puțin populară

Chiar și așa, conceptul geotermal îmbunătățit a prins greu.

În SUA, companii precum Alta Rock Energy s-au chinuit să atragă finanțare pentru proiectele lor costisitoare, ce primesc doar o fracțiune din subvențiile federale alocate pentru energie eoliană și solară.

Fiind o nouă tehnologie căruia îi lipsește experiența, sistemele geotermale îmbunătățite aduc și mult mai multe riscuri pentru investitori.

“Geotermalul suferă un pic din cauza problemelor de marketing”, spune Jeffrey Bielicki, lider al Laboratorului de Cercetare pentru Energie Sustenabilă de la Universitatea din Ohio. “Chiar dacă are multe caracteristici benefice, când oamenii spun «energie regenerabilă» se referă de obicei la eoliană și solară”.

Departamentul de Energie al SUA anunțase la începutul anului trecut o finanțare de 25 de milioane de dolari pentru cercetare în propriul sit geotermal, Forge.

Mai este mult până când sistemele de energie geotermală vor ajunge într-o rețea de energie din apropiere.

Ratele de incidență pe județe înainte de începerea școlii. În București, cele mai multe cazuri noi de COVID

testare Coronavirus, Covid-19

Judeţul Timiş este singurul din țară rămas în zona roşie, duminică, 7 februarie 2021, cu o zi înainte de începerea școlilor.

Municipiul Bucureşti rămâne în zona galbenă în ceea ce priveşte rata de infectare cu noul coronavirus cumulată la 14 zile, dar aici sunt înregistrate în ultimele 24 de ore cele mai multe cazuri de noi îmbolnăviri din întreaga țară, 398, în creștere față de ziua precedentă.

Timișul are o incidenţă de 3,43 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, în uşoară creştere faţă de ziua anterioară, când a avut 3,38 cazuri la mia de locuitori.

Bucureştiul are o incidență de 1,94 cazuri la mia de locuitori, în creștere față de ziua precedentă, când rata era de 1,84. Și cazurile noi au crescut, de la 304 sâmbătă, la 398 duminică.

Alte nouă judeţe se regăsesc în zona galbenă (incidenţă între 1,5 şi 3) şi 33 de judeţe în zona verde (sub 1,5 cazuri la mia de locuitori), cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrându-se în Vrancea – 0,36, Buzău – 0,52, Tulcea – 0,60, Olt – 0,61 Harghita – 0,61, şi Argeş – 0,65.

Unde sunt cele mai multe cazuri noi

 Zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt municipiul Bucureşti – 398, Timiş – 170, Suceava – 154, Maramureş – 128, potrivit datelor transmise, duminică, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Brăila – 5, Tulcea – 5, Giurgiu – 7, Vrancea – 8 şi Harghita – 9.

Distribuţia cazurilor nou înregistrate în ultimele 24 de ore este următoarea:

* Alba – 36
* Arad – 41
* Argeş – 22
* Bacău – 23
* Bihor – 27

* Bistriţa-Năsăud – 13
* Botoşani – 37
* Braşov – 93
* Brăila – 5
* Buzău – 27
* Caraş-Severin – 20
* Călăraşi – 12
* Cluj – 57
* Constanţa – 76
* Covasna – 10
* Dâmboviţa – 41
* Dolj – 41
* Galaţi – 14
* Giurgiu – 7
* Gorj – 31

* Harghita – 9
* Hunedoara – 24
* Ialomiţa – 19
* Iaşi – 73
* Ilfov – 111
* Maramureş – 128
* Mehedinţi – 13
* Mureş – 56
* Neamţ – 46
* Olt – 32
* Prahova – 38
* Satu Mare – 80

* Sălaj – 34
* Sibiu – 33
* Suceava – 154
* Teleorman – 25
* Timiş – 170
* Tulcea – 5
* Vaslui – 34
* Vâlcea – 18
* Vrancea – 8
* Bucureşti – 398


În total, 1.975 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate faţă de ultima raportare în urma testelor efectuate la nivel naţional.

Cele trei scenarii pentru redeschiderea școlilor în 8 februarie

În scenariul galben, așa cum este Bucureștiul, înseamnă că vor fi reluate de luni, 8 februarie, cursurile în creșe, grădinițe, clasele primare, precum și clasele terminale de gimnaziu și liceu, clasele VIII, XII și XIII.

Incidența în cele trei scenarii:

  • scenariul verde – incidența sub 1 la mia de locuitori
  • scenariul galben – incidența de sub 3 la mia de locuitori
  • scenariul roșu – incidența de peste 3 la mia de locuitori

În localitățile care se încadrează în așa-numitul scenariu verde, cu relativ puține cazuri, toate școlile se redeschid fizic, copiii merg la școală.

În localitățile care se încadrează în scenariul galben, adică sunt ceva mai multe cazuri de infectare, lucrurile se schimbă în sensul că merg în continuare la școală, mai exact la grădiniță și la școală, copiii de grădiniță, copiii din ciclul primar, clasele I-IV, și copiii din clasele terminale – VIII, XII, XIII.

În cazul în care localitatea intră în scenariul roșu, continuă pentru un timp să meargă la școală și la grădiniță copiii de grădiniță și de ciclu primar, dar ceilalți nu mai merg la școală.

Lista unde pot fi verificate scenariile pentru fiecare localitate poate fi consulată AICI.