Înscrieri online: Încep cursurile Google Startup School pentru antreprenori

Thumbnail
Sursa imagine depositphotos.com

Miercuri, 3 februarie 2021, încep cursurile Google Startup School, o serie de sesiuni online interactive pentru antreprenorii tech, înscrierile fiind deschise încă.

„Primesc des întrebări de la startup-uri despre cum pot să folosească mai eficient produsele Google (Ads, Cloud – AI/ML, Analytics). Programul răspunde la aceste întrebări prin 12 sesiuni dedicate. Cursursile sunt live (în format virtual), rămân disponbile timp de 24 de ore pentru cei înregistrați, și pot fi accesate independent (participi doar la cele care te interesează)”, a scris, luni, pe Facebook, Dani Oros, Head Of Marketing la Google România, care i-a îndemnat pe antreprenorii români să se înscrie la programul de training.

Primele 3 sesiuni de training Google Ads sunt:

  • Getting Started with Google Ads: 3 februarie 2021
  • How to Manage Google Ads Effectively: 17 februarie
  • How to Advertise on Youtube: 17 martie
  • Reach More Users with Google Ads Network: 7 aprilie.

Intră pe platforma Google for Startups pentru toate seriile de cursuri.

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Foros.dani%2Fposts%2F10207809802080634&width=500&show_text=true&height=489&appId

De ce nu știu angajații români să folosească un PC și de ce bugetarii primesc spor pentru asta

De ce nu știu angajații români să folosească un PC și de ce bugetarii primesc spor pentru asta

Statisticile vin cu concluzii îngrijorătoare legate de abilitatea angajaților români de a folosi un computer.

Angajații români nu-s atât de familiarizați cu un computer, așa cum ai crede. Datele arată că România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește abilitățile angajaților de a folosi un calculator. Mai bine de o treime dintre angajați au doar cunoștiințe elementare.

Subiectul este unul de interes, mai ales când oficialii statului vorbesc de digitalizare și de automatizarea proceselor ce preusupun rutină, iar reportaje media arată cum sunt angajați oameni în sistemul public. Premierul Florin Cîțu a remarcat, cu stupoare, că există mulți bugetari care primesc spor pentru munca la calculator.

Deși mulți dintre ei e posibil să nu fi deschis niciodată așa ceva.

De ce nu știu angajații români să folosească un computer

E drept că România stă extrem de bine la capitolul IT, cu mulți tineri care sunt extrem de bine pregătiți în domeniu. Doar că realitatea din teren e mai amplă de atât. România e codașa Uniunii Europene la competențele digitale ale angajaților, în vreme ce Elveția, spre exemplu, e pe primul loc.

40% dintre angajații elvețieni de la stat știu să folosească calculatorul. În România, însă, două din 10 persoane, cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani, nu au folosit niciodată internetul, eși țara noastră are una dintre cele mai bune conexiuni. Cei mai mulți români care nu se conectează la internet sunt din județele din sud-estul țării, potrivit unui raport al unei companii de consultanță.

O altă statistică interesantă arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.

Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). Spre comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Potrivit raportului DESI 2020 (Indicele economiei și societății digitale) al Comisiei Europene, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală, mai puțin de o treime dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%).

România nu știe ce să facă cu banii de redresare de la UE: avertismentul Uniunii Europene

România nu știe ce să facă cu banii de redresare de la UE: avertismentul Uniunii Europene

În teorie, România are 30,4 miliarde de euro pentru redresarea economiei și revenirea din criza sanitară. În lipsa unui plan clar pentru cheltuirea lor, s-ar putea însă să nu-i vedem niciodată.

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivel european, României i-au revenit 30,4 miliarde de euro. Când a fost confirmată suma cu pricina, în luna septembrie a anului trecut, a fost prezentată ca o victorie imensă a guvernului Orban și a președintelui Iohannis. Uniunea Europeană ne atrage însă atenția că, după atâta timp, nu au primit niciun Plan Național de Redresare și Reziliență, doar niște bucăți.

„Am primit observaţii de la Comisia Europeană asupra unor componente ale PNRR. Totodată am constatat că deşi în decembrie se afirma că nu au fost formulate observaţii asupra Planului, realitatea este că România nu a transmis de fapt un Plan ci doar nişte bucăţi. Un prim aspect pe care-l semnalează Comisia este absenţa formulării unor reforme foarte clare şi totodată faptul că acele părţi ce au fost transmise nu respectă cerinţele Regulamentului”, a subliniat Marius Vasiliu. Ca referință, Vasiliu este secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Lipsa unui Plan este foarte îngrijorătoare și ne-ar putea costa scump, atât din punct de vedere economic, cât și al imaginii. Cel mai îngrijorător scenariu este că autoritățile de la București, pur și simplu, nu au înțeles ce trebuie să facă pentru a intra în posesia banilor. Marius Vasiliu a atras atenția că a fost trimisă către UE o listă de proiecte, în locul unui angajament de reforme, cum a fost solicitat de oficialii europeni.

La momentul de față, se duc consultări pentru actualizarea PNRR, la sediul MIPE cu oficiali din Sănătate și Educație. În cadrul dezbaterii privind Sănătatea, reprezentanţii ministerului de linie au propus ca finanţările din PNRR să fie utilizate pentru îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate în mediul rural şi în micile localităţi urbane, creşterea siguranţei pacientului şi prevenirea bolilor cardiovasculare care contribuie la creşterea mortalităţii.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au subliniat că nu au fost consultaţi pe marginea documentului transmis în decembrie Comisiei Europene. Totodată, au afirmat faptul că, având în vedere observaţiile Comisiei, în ceea ce priveşte domeniul educaţiei, sunt obligaţi „să o ia de la zero”.

Între timp, reprezentanții MIPE au menționat că documentul final cerut de UE va sprijini dezvoltarea infrastructurii, asigurarea accesului egal la o educație de calitate, dar și dezvoltarea programelor de tip Școală după școală.

Observații de la Comisia Europeană: România nu a transmis un Plan Naţional de Redresare și Reziliență, ci liste de proiecte

869929_869929_comisia-europeana-1 gettyimages
Comisia Europeană a trimis observaţii asupra unor componente ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Foto: GettyImages

Comisia Europeană a trimis observaţii asupra unor componente ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar realitatea este că România nu a transmis un Plan ci doar nişte bucăţi, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marius Vasiliu, în cadrul consultărilor privind actualizarea PNRR, potrivit Agerpres.

Comisia semnalează absenţa formulării unor reforme foarte clare

„Am primit observaţii de la Comisia Europeană asupra unor componente ale PNRR. Totodată am constatat că deşi în decembrie se afirma că nu au fost formulate observaţii asupra Planului, realitatea este că România nu a transmis de fapt un Plan ci doar nişte bucăţi. Un prim aspect pe care-l semnalează Comisia este absenţa formulării unor reforme foarte clare şi totodată faptul că acele părţi ce au fost transmise nu respectă cerinţele Regulamentului”, a subliniat oficialul MIPE.

Acesta a mai spus că propunerile sunt formulate în sensul unei liste de proiecte şi nu angajamente de reforme, cum ar trebui.

Consultările pentru actualizarea PNRR au continuat miercuri, la sediul MIPE, prin dezbaterea propunerilor privind domeniile Sănătate şi Educaţie. Au participat reprezentanţii ministerelor de linie şi ai altor entităţi relevante în aceste domenii.

În cadrul dezbaterii privind Sănătatea, reprezentanţii ministerului de linie au propus ca finanţările din PNRR să fie utilizate pentru îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate în mediul rural şi în micile localităţi urbane, creşterea siguranţei pacientului şi prevenirea bolilor cardiovasculare care contribuie la creşterea mortalităţii.

România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde de euro

În cadrul celei de-a doua reuniuni au fost discutate propuneri pentru finanţarea Educaţiei.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au subliniat că nu au fost consultaţi pe marginea documentului transmis în decembrie Comisiei Europene. Totodată, au afirmat faptul că, având în vedere observaţiile Comisiei, în ceea ce priveşte domeniul educaţiei, sunt obligaţi „să o ia de la zero”.

Reprezentanţii MIPE au explicat că prin PNRR va putea fi sprijinită dezvoltarea infrastructurii, asigurarea accesului egal la o educaţie de calitate, precum şi dezvoltarea programelor de tip „Şcoală după şcoală”.

MIPE a început în această săptămână consultările pentru actualizarea PNRR iar joi este prevăzută cea de-a patru zi de consultări, fiind vizate domeniile Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, respectiv Cercetare, inovare, digitalizare.

România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Coreea de Nord va primi vaccinuri produse de AstraZeneca. Câte doze îi va livra OMS

kim jong un coreea de nord
Kim Jong-un, liderul nord-coreean Foto: STR / AFP / Profimedia

Coreea de Nord urmează să primească circa două milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, produs de AstraZeneca/Oxford, până în prima jumătate a anului 2021, relatează Agerpres.

Informația a fost publicată joi de agenţia de presă sud-coreeană Yonhap, citând un raport publicat de programul COVAX.

COVAX Facility va distribui în Coreea de Nord, până în prima jumătate a acestui an, 1.992.000 de milioane de doze de vaccinuri AstraZeneca/Oxford, produse de Serum Institute of India.

Programul COVAX, care asigură vaccinuri ţărilor sărace, este coordonat de Alianţa pentru vaccinuri (GAVI), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Coaliţia pentru inovaţii în domeniul pregătirii pentru epidemii (CEPI) şi UNICEF.

Până la această dată, Coreea de Nord nu a raportat niciun caz de COVID-19, conform site-ului OMS.

Povestea de film a unui homeless italian care a murit de frig pe străzile din Milano. Câți bani avea în cont

om al străzii
Om al străzii FOTO: Getty Images

Un om al străzii a murit de frig, miercuri, pe o stradă din Milano, iar anchetatorii au fost uluiți când i-au aflat povestea.

Bărbatul, septuagenar, avea peste 100.000 de euro în cont, 19.000 de euro în acțiuni și încasa lunar o pensie de 750 de euro din Germania, potrivit Il Messaggero.

De asemenea, bărbatul mai deținea o casă în Calabria, dar și două camionete pentru care avea plătite asigurările la zi.

În ciuda faptului că avea proprietăți, economii și un venit constant care i-ar fi asigurat o viață foarte bună, Umberto Quintino Diaco a ales să trăiască pe străzile din Milano.

El a fost găsit mort de frig, într-un adăpost improvizat făcut din cartoane la stația Porta Garibaldi din Milano. Polițiștii i-au găsit în buzunar 1.235 de euro.

Anchetatorii i-au contactat familia și au aflat că Umberto Quintino Diaco, 75 de ani, a ales să fie o fantomă pentru ai lui. S-a născut la 5 mai 1945 în Paludi și la 17 ani a plecat de acasă și nu a mai dat niciodată vreun semn de viață. Sora lui, Chiarina, a spus: „L-am căutat… Nu a vrut să fie găsit”.

Serviciile sociale din Milano au vrut în nenumărate rânduri să-l ia de pe străzi și să-i ofere un adăpost, însă bărbatul a refuzat și a cerut doar o cutie poștală, cutie în care au fost găsite toate documentele proprietăților și extrasele de cont de la bancă.

Câini dresaţi să detecteze „mirosul de Covid” cu o precizie de 94% în Germania

caini care depisteaza covid
Câini dresați să depisteze „mirosul de Covid”. Foto: Profimedia Images

O clinică veterinară din Germania a dresat câini astfel încât aceștia să detecteze noul coronavirus în probe de salivă umană.

Patrupedele au reușit să identifice persoane infectate cu Covid-19, iar precizia ar fi de 94%, susțin reprezentanții Universității de Medicină Veterinară din Hanovra.

Câinii sunt dresaţi să adulmece „mirosul de coronavirus” care provine din celulele persoanelor infectate, a declarat medicul veterinar Esther Schalke, notează Reuters, citat de Agerpres.

Filou, un Ciobănesc Belgian în vârstă de 3 ani, şi Joe Cocker, un Cocker Spaniel de 1 an, sunt doi dintre câinii dresaţi la Universitatea de Medicină Veterinară din Hanovra.

caini covid germania
Foto: Profimedia Images

„Am făcut un studiu în care am avut câini care adulmecau mostre de la pacienţi testaţi pozitiv la COVID-19 şi putem spune că i-au putut detecta cu o probabilitate de 94%”, a declarat Holger Volk, şeful clinicii veterinare.

„Deci câinii chiar pot depista persoanele cu infecţii şi fără infecţii, precum şi pacienţi asimptomatici şi simptomatici cu COVID-19”, a adăugat el.

Premierul landului Saxonia Inferioară, cu capitala la Hanovra, Stephan Weil, a declarat că a fost impresionat de studiu şi a solicitat teste de fezabilitate înainte de a utiliza astfel de câini pe teren, de exemplu pentru detectarea persoanelor cu COVID-19 care participă la concerte.

„Acum avem nevoie de teste la anumite evenimente”, a spus Weil.

Câini care depistează persoane cu Covid, folosiți în Finlanda și Chile

În Finlanda, câini dresaţi pentru a detecta noul coronavirus au început să fie folosiţi pe Aeroportul Helsinki-Vantaa începând din septembrie trecut, în cadrul unui proiect-pilot implementat în paralel cu testările obişnuite folosite pe aeroporturi, mai scrie sursa citată.

Aeroportul internaţional din Santiago de Chile foloseşte, de asemenea, câini pentru a depista persoanele infectate cu COVID-19.

Armata din Myanmar a ordonat blocarea Facebook pentru a opri apelurile la rezistență împotriva loviturii de stat

protestatari-birmanezi-thailanda
Migranți din Myanmar, în Bangkok, protestează împotriva loviturii de stat din țara lor de origine. Foto: Profimedia Images

Generalii birmani le-au ordonat joi furnizorilor de internet să blocheze accesul la Facebook – instrument de comunicare esenţial în Myanmar – la trei zile după lovitura de stat împotriva guvernului civil condus de Aung San Suu Kyi, în timp ce se propagă apelurile la rezistenţă împotriva puciului, informează Agerpres, care citează AFP.

Armata a pus brutal capăt, luni, fragilei tranziţii democratice a ţării, instaurând starea de urgenţă pentru un an şi arestând-o pe Aung San Suu Kyi, precum şi pe alţi responsabili ai partidului său, Liga Naţională pentru Democraţie (LND). Lidera de 75 de ani, ţinută de atunci într-un loc secret, a fost inculpată pentru încălcarea unei obscure legi comerciale, notează AFP.

Joi, mai multe sute de susţinători ai armatei s-au adunat la Naypyidaw, capitala ţării. „Nu mai vrem trădători naţionali vânduţi ţărilor străine”, „Tatmadaw (forţele armate) iubesc oamenii”, se putea citi pe pancarte.

În acelaşi timp, continuă să apară semne de rezistenţă contra puciului, condamnat ferm de ONU şi de numeroase ţări occidentale. O mică reuniune a avut loc la Mandalay (centru), manifestanţi arborând pancarte pe care se putea citi „Protest al poporului împotriva loviturii militare!”. Patru persoane au fost arestate, potrivit mass-media locale.

Cu o zi înainte, la Rangoun, locuitori au claxonat şi au bătut în cratiţe pentru a doua seara consecutiv, unii scandând „Trăiască Mama Suu!” (Aung San Suu Kyi), alţii făcând salutul cu trei degete, gest de rezistenţă deja adoptat de militanţii pro-democraţie din Hong Kong şi Thailanda.

Angajaţi din sistemul sanitar au luat de asemenea parte la protest, mai multe zeci de instituţii medicale de pe teritoriul ţării refuzând să lucreze „sub o autoritate militară ilegitimă”.

Grupuri ce îndeamnă la „nesupunere civilă” au fost înfiinţate pe Facebook, poartă de intrare pe internet pentru o mare parte a populaţiei din Myanmar. „Avem puterea digitală (…) pentru a ne opune juntei”, a afirmat un activist, Thinzar Shunlei Yi.

Facebook a anunţat că serviciile sale au fost „perturbate”.

Societatea norvegiană Telnor, unul dintre principalii furnizori de servicii de telecomunicaţii din Myanmar, a confirmat că autorităţile au emis un ordin pentru „a bloca temporar” platforma. Am fost obligaţi să tăiem (comunicaţiile), însă „nu credem că această măsură este conformă dreptului internaţional”, adaugă Telnor.

Autorităţile militare au emis la rândul lor un avertisment ce recomandă populaţiei să nu declare sau să publice ceva ce ar putea „încuraja revolte sau o situaţie instabilă”.

Șeful JO de la Tokyo, în centrul unui scandal după remarci sexiste. I s-a cerut demisia pentru că a spus că femeile vorbesc prea mult

Yoshiro Mori
Yoshiro Mori, Președintele Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice Tokyo- 2020. Foto: Profimedia Images

Președintele Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice Tokyo- 2020 se află în centrul unui scandal în urma unor remarci sexiste.

Yoshiro Mori s-a plâns că ședințele la care iau parte femeile sunt prea lungi deoarece acestea vorbesc prea mult și au dificultăți în a-și termina intervențiile. Comentariile au produs un val de nemulțumiri în Japonia, unde femeile sunt subreprezentate în politică și în sălile de consiliu, iar mai multe reprezentante ale sexului feminin au cerut demisia lui Mori, transmite Euronews.

Într-o ședință online a consiliului de administrație al Comitetului Olimpic Japonez, la care a participat și presa, Yoshiro Mori a ținut să precizeze că de fiecare dată când la întâlnirile administrative iau parte și femeile, totul durează mult mai mult decât ar trebui, subliniind că acest lucru este enervant.

„Dacă măreşti numărul de membri executivi femei şi dacă timpul de luare a cuvântului nu este limitat într-o oarecare măsură, le este greu să termine, ceea ce este enervant”, a afirmat Mori, conform jurnaliștilor aflați la ședință.

„Femeile au spirit de competiţie. Dacă una ridică mâna (ca să intervină – n. r.), celelalte cred că trebuie şi ele să se exprime. De aceea până la urmă vorbeşte toată lumea”, a adăugat acesta.

„Noi avem șapte femei în cadrul comitetului de organizare, dar își știu locul”, a continuat fostul premier al Japoniei, care este destul de cunoscut pentru gafele sale în exprimare.

Yoshiro Mori nu acceptă să își dea demisia

Comentariile sexiste ale lui Mori au produs un val de nemulțumiri în Japonia, unde femeile sunt subreprezentate în politică și în sălile de consiliu.

Însă, în ciuda presiunilor de a demisiona, președintele Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de la Tokyo a declarat că nu are de gând să facă acest lucru.

Japonia se situează pe locul 121 într-un clasament de 153 de țări al inegalităților femei-bărbați realizat de Forumul Economic Mondial și pe locul 131 în ceea ce privește proporția femeilor în funcții de conducere în companii, politică și administrație.

Controversa asupra fostului prim-ministru japonez este o problemă în plus cu care se confruntă organizatorii Jocurilor olimpice de la Tokyo și Comitetul Olimpic Internațional, în timp ce încearcă să evite amânarea competiției din cauza pandemiei.

Marţi, Mori a declarat că JO de la Tokyo, amânate anul trecut din cauza pandemiei, vor avea loc în această vară „orice s-ar întâmpla” cu evoluţia situaţiei sanitare în lume, prin introducerea unei serii de măsuri pentru evitarea contaminărilor.

Primele condamnări definitive în dosarul „10 august”: Ce pedepse au primit doi bărbați care au atacat-o pe jandarmeriță

stefania jandarmerita externata_inquam george calin (3)
Foto: Inquam

Prima decizie definitivă a Justiției după protestul diasporei din 10 august 2018. Doi bărbați, acuzați că au agresat o femeie jandarm și că i-au furat arma din dotare, au fost condamnați definitiv la închisoare cu executare.

Curtea de Apel București a pronunțat astăzi prima decizie definitivă în legătură cu evenimentele din 10 august 2018. Judecătorii au majorat pedepsele date în primă instanță în cazul a șapte bărbați cercetați pentru agresarea unei femei jandarm în timpul protestului.

Doi dintre ei au fost condamnați la 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare, respectiv 2 ani și 9 luni de închisoare.

„Înlătură dispoziţiile de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei în ceea ce îi priveşte pe Ionuţ-Liviu Cojoacă şi Daniel Dumitru, urmând ca inculpaţii să execute pedepsele aplicate în regim privativ de libertate. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei”, se arată în minuta deciziei.

Dumitru Daniel este tânărul care a sustras arma Ştefaniei Nistor.

Ceilalți cinci inculpați au rămas cu pedepsele cu suspendare, care variază de la câteva luni până la un an și jumătate de închisoare cu suspendare.

Toţi cei şapte inculpaţi sunt obligaţi să efectueze muncă în folosul comunităţii, între 90 şi 120 de zile, şi au interdicţie pe o perioadă de 5 ani să mai participe la adunări publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, acţiuni de protest organizate sau spontane.

În plus, trei dintre agresori trebuie să-i plătească în solidar Ştefaniei Nistor suma de 10.000 euro cu titlu de daune morale.

După protestele violente din 10 august 2018 au fost deschise mai multe investigații penale, cea mai importantă diintre ele în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii împotriva protestatarilor. Procurorii au anunțat anul trecut clasarea anchetei, conducerea de atunci a DIICOT a infirmat însă decizia, dar până acum cercetările nu s-au reluat deoarece o instanță este așteptată să coonfirmare reluarea investigațiilor.

Jandarmeria anunța că Ștefania Nistor are fractură de coloană, ea părăsea spitalul, alergând, după câteva zile

Femeia ce făcea parte din forţele de ordine ale Jandarmeriei a fost lovită de mai mulţi protestatari în 10 auguat 2018. Ștefania Nistor a fost prinsă în mulţime alături de un alt coleg, fiind loviţi de mai mulţi protestatari. Alţi protestatari au intervenit, însă, şi au făcut scut, pentru a-i apăra pe cei doi jandarmi.

La scurt timp, Jandarmeria a anunțat că femeia a fost internată cu suspiciune de fractură la coloana cervicală. Însă a fost externată după câteva zile.

În spaţiul public au apărut critici la adresa ei având în vedere că, iniţial, reprezentanţii Jandarmeriei au anunţat că are o fractură de coloană pentru ca, după doar câteva zile, jandarmeriţa să părăsească spitalul pe propriile picioare, ba chiar alergând.

„Femeia jandarm este bine, s-a ridicat, a comunicat. Am vorbit cu cei doi jandarmi, printre care şi o domnişoară de 23 de ani care este bine. Era pansată, avea o arsură. (…) Nu are factură de coloană, nu este la Terapie Intensivă, e pe secţia de Chirurgie. (…) Am văzut imaginile, ei sunt bine, mă aşteptam la cu totul altceva”, a declarat, în 11 august, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Sorina Pintea, în cadrul unei vizite la Spitalul Floreasca.